{"id":1009,"date":"2011-12-27T15:27:29","date_gmt":"2011-12-27T15:27:29","guid":{"rendered":"http:\/\/autismancaar.ro\/?page_id=1009"},"modified":"2014-11-03T15:24:58","modified_gmt":"2014-11-03T15:24:58","slug":"functionarea-creierului","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/despre-autism\/functionarea-creierului\/","title":{"rendered":"Functionarea creierului"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"text-decoration: underline;\">Func\u021bionarea creierului<\/span><\/p>\n<p>Creierul f\u0103tului se dezvolt\u0103 pe parcursul sarcinii. Pornind de la c\u00e2teva celule, acestea cresc \u015fi se divid p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd creierul ajunge s\u0103 con\u0163in\u0103 bilioane de celule specializate, numite neuroni. Cercet\u0103rile efectuate de NIMH (National Institute of Mental Health) \u015fi alte componente de la Institutul Na\u0163ional de S\u0103n\u0103tate joac\u0103 un rol cheie \u00een indicarea modului \u00een care celulele g\u0103sesc calea c\u0103tre o parte anume a creierului \u015fi preiau func\u0163ii speciale. Odat\u0103 ajuns la locul lui, fiecare neuron trimite fibre lungi care se unesc cu al\u0163i neuroni. \u00cen acest fel este stabilit\u0103 comunicarea \u00eentre diferitele p\u0103r\u0163i ale creierului \u015fi \u00eentre creier \u015fi restul corpului. C\u00e2nd fiecare neuron prime\u015fte un semnal elibereaz\u0103 substan\u0163e chimice numite transmi\u0163\u0103tori neuronali, care trimit semnalul urm\u0103torului neuron. P\u00e2n\u0103 la na\u015ftere, creierul a evoluat \u00eentr-un organ complex cu c\u00e2teva regiuni \u015fi subregiuni distincte, fiecare cu un set de func\u0163ii \u015fi responsabilit\u0103\u0163i precise. Diferitele p\u0103r\u0163i ale creierului cu func\u0163ii diferite:<\/p>\n<ul>\n<li>Hipotalamusul face posibil\u0103 amintirea experien\u0163elor recente \u015fi a informa\u0163iilor noi.<\/li>\n<li>Amigdalele direc\u0163ioneaz\u0103 r\u0103spunsurile noastre emo\u0163ionale.<\/li>\n<li>Lobii frontali ai creierului mare ne permit s\u0103 rezolv\u0103m probleme, s\u0103 facem planuri, s\u0103 \u00een\u0163elegem comportamentul altora \u015fi s\u0103 ne \u0163inem \u00een fr\u00e2u impulsurile.<\/li>\n<li>Zona parietal\u0103 controleaz\u0103 auzul, vorbirea \u015fi limbajul.<\/li>\n<li>Cerebelul regleaz\u0103 echilibrul, mi\u015fc\u0103rile corpului, coordoneaz\u0103 \u015fi mu\u015fchii folosi\u0163i \u00een vorbire.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Dezvoltarea creierului nu se opre\u015fte la na\u015ftere. El continu\u0103 s\u0103 se schimbe \u00een primii ani de via\u0163\u0103, c\u00e2nd noii transmi\u0163\u0103tori neuronali devin activi \u015fi liniile adi\u0163ionale de comunicare sunt stabilite. Re\u0163elele neurale se formeaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 un fundament pentru procesarea limbajului, a emo\u0163iilor \u015fi a g\u00e2ndurilor. Totu\u015fi, cercet\u0103torii \u015ftiu acum c\u0103 o serie de probleme pot interveni \u00een dezvoltarea normal\u0103 a creierului. Celulele pot migra \u00eentr-o direc\u0163ie gre\u015fit\u0103. Deci, datorit\u0103 problemelor din re\u0163elele neurale sau cu transmi\u0163\u0103torii neurali, anumite p\u0103r\u0163i ale re\u0163elelor de comunicare nu-\u015fi mai pot \u00eendeplini func\u0163iile. O problem\u0103 \u00een re\u0163eaua de comunicare se poate interfera \u00een coordonatele informa\u0163iilor senzoriale, ale g\u00e2ndurilor, ale sentimentelor \u015fi ale ac\u0163iunilor.<\/p>\n<p>Cercet\u0103rile efectuate de NIMH \u015fi alte Institute de S\u0103n\u0103tate cerceteaz\u0103 structura \u015fi func\u0163iile creierului c\u0103ut\u00e2nd indicii \u00een descoperirea modului \u00een care un creier cu autism difer\u0103 de unul normal. Pe o linie de studiu, cercet\u0103torii investigheaz\u0103 poten\u0163ialele disfunc\u0163ii care se produc \u00een dezvoltarea ini\u0163ial\u0103 a creierului. Al\u0163i cercet\u0103tori caut\u0103 disfunc\u0163ii \u00een creierele oamenilor care au deja autism. Cercet\u0103torii caut\u0103 anormalit\u0103\u0163i \u00een structura creierului care alc\u0103tuie\u015fte sistemul limbic. \u00cen sistemul limbic, o parte numit\u0103 amigdal\u0103 ajut\u0103 \u00een reglarea componen\u0163ei sociale \u015fi emo\u0163ionale. Un studiu al copiilor auti\u0219ti hiperfunc\u0163ionali a demonstrat c\u0103 amigdala era \u00eentr-adev\u0103r afectat\u0103, dar c\u0103 o alt\u0103 parte a creierului, hipocampusul, nu era afectat\u0103. \u00centr-un alt studiu, cercet\u0103torii au urm\u0103rit dezvoltarea maimu\u0163elor a c\u0103ror amigdal\u0103 era dezbinat\u0103 la na\u015ftere. Precum copiii cu autism, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, maimu\u0163ele deveneau retrase, evit\u00e2nd contactul social. Diferen\u0163ele \u00eentre transmi\u0163\u0103torii neuronali, mesagerii chimici ai sistemului nervos, sunt de asemenea studiate. De exemplu, cantit\u0103\u0163i mari din transmi\u0163\u0103torul neuronal serotonin\u0103 au fost g\u0103site la un num\u0103r mare de persoane cu autism. Cum neurotransmi\u0163\u0103torii sunt responsabili de ghidarea impulsurilor nervoase \u00een creier \u015fi \u00een sistemul nervos, este posibil ca ace\u015ftia s\u0103 fie implica\u0163i \u00een distorsionarea senza\u0163iilor care \u00eenso\u0163esc autismul. Bursierii NIMH exploreaz\u0103 de asemenea diferen\u0163ele \u00een func\u0163iile cerebrale, folosind rezonan\u0163a magnetic\u0103, pentru a vedea ce p\u0103r\u0163i ale creierului sunt energizate \u00een timpul unor cerin\u0163e mintale specifice. \u00centr-un studiu al b\u0103ie\u0163ilor adolescen\u0163i, cercet\u0103torii NIMH au observat c\u0103 \u00een timpul rezolv\u0103rii de probleme \u015fi \u00een timpul cerin\u0163elor de limbaj, adolescen\u0163ii cu autism nu erau doar mai pu\u0163in victorio\u015fi dec\u00e2t cei f\u0103r\u0103 autism, dar imaginile ob\u0163inute au ar\u0103tat o activitate cerebral\u0103 mai mic\u0103. \u00centr-un studiu al copiilor mai mici, cercet\u0103torii au observat nivele de activitate sc\u0103zut\u0103 \u00een zona parietal\u0103. Astfel de studii pot ajuta cercet\u0103torii s\u0103 descopere dac\u0103 autismul \u00eenseamn\u0103 o problem\u0103 a unor p\u0103r\u0163i specifice ale creierului sau o problem\u0103 \u00een transmiterea semnalelor dintr-o parte a creierului \u00een alta. Fiecare dintre aceste diferen\u0163e a fost observat\u0103 la unele, dar nu la toate persoanele cu autism care au fost testate. Ce poate \u00eensemna asta? Poate termenul \u201eautism\u201d acoper\u0103 de fapt c\u00e2teva dizabilit\u0103\u0163i diferite, fiecare cauzat\u0103 de o problem\u0103 diferit\u0103 a creierului. Sau poate diferen\u0163ele cerebrale sunt ele \u00eensele cauzate de o singur\u0103 tulburare pe care cercet\u0103torii nu au identificat-o \u00eenc\u0103. Descoperirea bazei fizice a autismului ar trebui s\u0103 ne permit\u0103 \u00eentr-o zi s\u0103 o identific\u0103m, s\u0103 o trat\u0103m \u015fi chiar s\u0103 o prevenim.<\/p>\n<p><strong>Factorii care afecteaz\u0103 dezvoltarea creierului<\/strong><\/p>\n<p>Dar ce cauzeaz\u0103 \u00eemboln\u0103virea creierului normal? C\u00e2\u0163iva cercet\u0103tori NIMH investigheaz\u0103 cauzele genetice, rolul pe care ereditatea \u015fi genele \u00eel joac\u0103 \u00een tulburare de la o genera\u0163ie la alta. Al\u0163ii se uit\u0103 la problemele medicale rela\u0163ionate cu sarcina \u015fi al\u0163i factori. C\u00e2teva studii ale gemenilor sugereaz\u0103 c\u0103 autismul \u2013 sau cel pu\u0163in o tulburare a creierului asem\u0103n\u0103toare \u2013 poate fi mo\u015ftenit.<\/p>\n<p>De exemplu, gemenii monozigo\u0163i sunt mai predispu\u015fi (am\u00e2ndoi) autismului dec\u00e2t gemenii dizigo\u0163i. Spre deosebire de gemenii dizigo\u0163i, cei identici se dezvolt\u0103 dintr-un singur ovul \u015fi au aceea\u015fi informa\u0163ie genetic\u0103. Se pare c\u0103 p\u0103rin\u0163ii care au un copil autist au un risc u\u015for mai ridicat de a mai avea \u015fi al\u0163i copii cu aceast\u0103 tulburare. Aceasta sugereaz\u0103 \u015fi o leg\u0103tur\u0103 genetic\u0103. Totu\u015fi, autismul nu pare s\u0103 se datoreze unei gene anume. Dac\u0103 autismul, precum culoarea ochilor, ar fi transmis de o singur\u0103 gen\u0103, mai mul\u0163i membri ai familiei ar mo\u015fteni tulburarea. Bursierii NIMH cerceteaz\u0103 segmentele neregulate din codul genetic pe care membrii auti\u015fti ai unei familii le-ar fi putut mo\u015fteni. Unii cercet\u0103tori cred c\u0103 ceea ce a fost mo\u015ftenit este un segment neregulat din codul genetic sau un mic ciorchine de 3-6 gene instabile. La majoritatea oamenilor, codul gre\u015fit poate cauza doar probleme minore. Dar \u00een anumite condi\u0163ii, genele instabile pot interac\u0163iona \u015fi interveni serios \u00een dezvoltarea creierului copilului nou-n\u0103scut. Un corp de cercet\u0103tori NIMH testeaz\u0103 aceast\u0103 teorie. Un studiu cerceteaz\u0103 dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii sau rudele care nu au autism prezint\u0103 simptome minore, cum ar fi probleme sociale, de limbaj sau de citire. \u00cen acest caz, descoperirile ar sugera c\u0103 unii membri ai unei familii pot mo\u015fteni genele neregulate \u015fi instabile, dar c\u0103 al\u0163i factori (cum ar fi condi\u0163iile \u00eenc\u0103 nedescoperite) trebuie s\u0103 fie prezen\u0163i pentru ca tulburarea s\u0103 se dezvolte.<\/p>\n<p><strong>Sarcina \u015fi alte probleme<\/strong><\/p>\n<p>Pe parcursul sarcinii, creierul f\u0103tului devine mai mare \u015fi mai complex, odat\u0103 ce noile celule, regiuni specializate \u015fi re\u0163ele de comunicare se formeaz\u0103. \u00cen acest timp, orice \u00eentrerupe dezvoltarea normal\u0103 a creierului poate avea efecte pe via\u0163\u0103 \u00een func\u0163iile senzoriale, sociale, mintale \u015fi de limbaj ale copilului. Din acest motiv, cercet\u0103torii studiaz\u0103 dac\u0103 anumite condi\u0163ii, cum ar fi s\u0103n\u0103tatea mamei \u00een timpul sarcinii, problemele din timpul na\u015fterii sau al\u0163i factori din mediul \u00eenconjur\u0103tor pot interveni \u00een dezvoltarea normal\u0103 a creierului. Infec\u0163iile virale ca rubeola, mai ales \u00een primele 3 luni ale sarcinii, pot conduce la o varietate de probleme, incluz\u00e2nd autismul \u015fi retardarea. Lipsa oxigenului la copil \u015fi alte complica\u0163ii la na\u015ftere pot de asemenea m\u0103ri riscul autismului. Totu\u0219i, nu exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 clar\u0103. Aceste probleme au loc la na\u015fterea multor copii care nu sunt auti\u015fti \u015fi mul\u0163i copii cu autism se nasc f\u0103r\u0103 a avea aceste probleme.<\/p>\n<p>Traducere din\u00a0NIMH Publication Nr. 4023<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Func\u021bionarea creierului Creierul f\u0103tului se dezvolt\u0103 pe parcursul sarcinii. Pornind de la c\u00e2teva celule, acestea cresc \u015fi se divid p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd creierul ajunge s\u0103 con\u0163in\u0103 bilioane de celule specializate, numite neuroni. Cercet\u0103rile efectuate de NIMH (National Institute of Mental Health) \u015fi alte componente de la Institutul Na\u0163ional de S\u0103n\u0103tate joac\u0103 un rol cheie \u00een indicarea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":10,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-1009","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1009"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1009\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2036,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1009\/revisions\/2036"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/10"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}