C\u00e2nd oamenii sunt recompensa\u0163i pentru un anumit comportament, este mai probabil c\u0103 ace\u015ftia s\u0103-l repete sau s\u0103-l continue. Demersurile \u00een fixarea comportamentelor sunt bazate pe acest principiu. Dac\u0103 copiii cu autism sunt recompensa\u0163i de fiecare data c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 sau fac o nou\u0103 sarcin\u0103, este mai probabil ca ei s\u0103 o fac\u0103 mai des. Cu destul\u0103 practic\u0103, ei achizi\u0163ioneaz\u0103 aceste aptitudini. De exemplu, un copil care este recompensat de fiecare data c\u00e2nd se uit\u0103 la terapeut poate \u00eenv\u0103\u0163a treptat s\u0103 fac\u0103 contact vizual de la sine.<\/p>\n
Dr. O. Iv\u0103r Lovaas a explorat utilizarea metodei comportamentale la copiii cu autism acum aproximativ 25 de ani. Metoda lui implic\u0103 secven\u0163e intensive, structuri repetitive \u00een care copilului \u00eei este dat\u0103 o comand\u0103 \u015fi este recompensat de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd r\u0103spunde corect. De exemplu, \u00een \u00eenv\u0103\u0163area unui copil s\u0103 stea lini\u015ftit, un terapeut \u00eel poate a\u015feza \u00een fa\u0163a scaunului spun\u00e2ndu-i s\u0103 se a\u015feze. Dac\u0103 el nu r\u0103spunde, terapeutul \u00eel direc\u0163ioneaz\u0103 spre scaun.Odat\u0103 a\u015fezat, copilul este imediat recompensat \u00eentr-un fel.<\/p>\n
O recompens\u0103 poate fi un pic de pr\u0103jitur\u0103, un strop de suc, o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare sau aplauze-orice \u00eei face pl\u0103cere copilului.Procesul este repetat de multe ori pe o perioad\u0103 de maxim 2 ore. Eventual, copilul \u00eencepe s\u0103 r\u0103spund\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie ajutat \u015fi st\u0103 pentru perioade mai lungi de timp. \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 stea lini\u015ftit \u015fi urm\u0103rind indica\u0163iile se asigura baza pentru \u00eenv\u0103\u0163area unor comportamente mai complexe. Folosind acesta metod\u0103 p\u00e2n\u0103 la 40 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, unii copii pot fi adu\u015fi la un comportament aproape normal. Unii r\u0103spund mult mai greu. Totu\u015fi, unii cercet\u0103tori \u015fi terapeu\u0163i cred c\u0103 tratamentele mai pu\u0163in intensive, mai ales cele ce \u00eencep devreme \u00een copil\u0103rie, pot fi mai eficiente. Deci, pe parcursul anilor, cercet\u0103torii NIMH \u015fi alte institute au continuat s\u0103 studieze \u015fi s\u0103 modifice metodele de lucru, Ast\u0103zi, unele din aceste procedee sunt mai individualizate \u015fi se construiesc \u00een jurul intereselor \u015fi capabilit\u0103\u0163ilor copilului. Multe programe implic\u0103 de asemenea p\u0103rin\u0163ii \u015fi al\u0163i copii non-auti\u015fti \u00een \u00eenv\u0103\u0163area copilului. Instruc\u0163ia nu mai este limitat\u0103 la un mediu controlat, poate avea loc \u015fi \u00een a\u015fez\u0103ri naturale de exemplu. Astfel, o excursie la super-market poate fi o posibilitate exerseze folosind cuvinte pentru m\u0103rime . Recompensarea comportamentului dorit este un element-cheie, deci recompensele variate adecvate situa\u0163iei. Un copil care face contact vizual poate fi recompensat cu un z\u00e2mbet, dec\u00e2t cu o . NIMH diferite de tratament pentru \u00eenv\u0103\u0163are de comportamente pentru a cel bun moment pentru \u00eenceperea tratamentului, intensitatea a tratamentului cele metode pentru a copiii hiper- cei hipo-func\u0163ionali<\/p>\n
Abordarea comportamental\u0103 a autismului<\/strong><\/p>\n Behaviorismul descrie autismul prin dou\u0103 tipuri de comportamente evidente:comportamente \u00een exces \u015fi comportamente deficitare.<\/p>\n Comportamente \u00een exces<\/strong><\/em>: autostimularea, hetero \u015fi autoagresivitatea, comportamentul obsesiv, istericalele. Aceste comportamente sunt dezaptative.<\/p>\n Comportamente deficitare<\/strong><\/em>: limbajul, aptitudinile sociale, capacitatea de joac\u0103, aptitudini academice, autoservire Toate aceste comportamente sunt adaptative.<\/p>\n Terapia comportamental\u0103 urm\u0103re\u015fte accelerarea sau performarea deprinderilor comportamentale adaptative \u015fi descurajarea sau decelarea comportamentelor distructive.<\/p>\n Cu ajutorul tehnicilor comportamentale, comportamentele \u00een exces pierd din frecven\u0163\u0103, iar cele deficitare \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere a frecven\u0163ei.<\/p>\n Condi\u0163ionarea operant\u0103<\/strong><\/p>\n Interven\u0163ia comportamental\u0103 presupune trei tipuri de \u00eenv\u0103\u0163are:<\/p>\n C\u00eend mediile sunt structurate (s\u0103li de clas\u0103, spitale, domicilii) programele se bazeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe condi\u0163ionarea operant\u0103. Analiz\u0103 comportamental\u0103 aplicat\u0103 (ABA) vizeaz\u0103 comportamentele care afecteaz\u0103 mediul \u015fi au consecin\u0163e care influen\u0163eaz\u0103 probabilitatea producerii lor \u00een viitor.<\/p>\n Principiile condi\u0163ion\u0103rii operante, care descriu rela\u0163ia dintre comportament \u015fi evenimentele din mediu, sunt concentrate \u00een trei componente esen\u0163iale:<\/p>\n Programele menite s\u0103 modifice comportamente necesit\u0103 \u00een\u0163elegerea antecedentelor \u015fi consecin\u0163elor ce influen\u0163eaz\u0103 comportamentul, precum \u015fi a modului lor de operare.<\/p>\n Discret trial<\/strong><\/p>\n Discret trial este o unitate de \u00eenv\u0103\u0163are care utilizeaz\u0103 teoria condi\u0163ion\u0103rii operante \u015fi este legat\u0103 direct de cele trei componente ale acesteia.<\/p>\n SD<\/strong>––––––––––R<\/strong>––––––––––-SR<\/strong><\/p>\n SD<\/strong>(stimul discriminativ) = Antecedent<\/strong><\/p>\n R<\/strong>(r\u0103spuns) = Comportament<\/strong><\/p>\n SR<\/strong>(stimul \u00eent\u0103ritor) = Consecin\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n Utiliz\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163area specific\u0103 Discrete Trial:<\/p>\n Componentele unit\u0103\u0163ii Discrete Trial<\/strong><\/p>\n SD-ul (stimulul discriminativ<\/strong>) este o comand\u0103 sau o \u00eentrebare adresat\u0103 copilului. Anun\u0163\u0103 copilul c\u0103 se cere un r\u0103spuns \u015fi c\u0103 este disponibil\u0103 recompensa. Trebuie adresat cu o voce mai pronun\u0163at\u0103 \u015fi mai autoritar\u0103 dec\u00e2t cea folosit\u0103 \u00een conversa\u0163ii, mai ales \u00een primele faze ale programului. Nu trebuie ad\u0103ugat nici un cuv\u00e2nt sau gest \u00een plus. Se stabile\u015fte un SD, dup\u0103 care forma sa nu se mai schimb\u0103. Nu se folose\u015fte numele copilului \u00eenainte de pronun\u0163area SD-ului. SD-ul nu trebuie repetat \u00eenainte s\u0103 se \u00eencheie Discret Trial<\/p>\n R\u0103spunsul<\/strong> – ceea ce face copilul ca r\u0103spuns la SD. Criteriul pentru un r\u0103spuns corect la un SD este stabilit, ulterior fiind unicul r\u0103spuns acceptat. Copilul are \u00eentre 3 \u015fi 5 secunde la dispozi\u0163ie s\u0103 r\u0103spund\u0103; dac\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acest timp este considerat un non-r\u0103spuns. \u00cen timpul r\u0103spunsului nu sunt permise alte comportamente, precum cel autostimulator.<\/p>\n Stimulul <\/strong>recompensa este consecin\u0163a pozitiv\u0103 pus\u0103 la dispozi\u0163ia copilului c\u00e2nd r\u0103spunsul este corect. Totdeauna urmeaz\u0103 imediat dup\u0103 r\u0103spunsul corect. La primele etape ale unui program \u00eent\u0103ritorul nu trebuie s\u0103 \u00eent\u00e2rzie! Oferirea \u00eent\u0103ritorului drept consecin\u0163\u0103 imediat\u0103 a unui comportament \u00eentotdeauna va cre\u015fte probabilitatea reapari\u0163iei respectivului comportament. La r\u0103spunsuri corecte sunt utiliza\u0163i \u00eent\u0103ritori. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 la \u00eenceput orice este folosit ca recompensa \u00eentr-o sesiune nu este disponibil \u00een afar\u0103 acesteia. De la un copil la altul \u00eent\u0103ritorii vor fi diferi\u0163i, de aceea selec\u0163ia trebuie s\u0103 fie individual\u0103. Recompensele trebuie s\u0103 fie u\u015for de oferit \u015fi consumate rapid. Recompensa verbal\u0103 trebuie s\u0103 sune diferit fa\u0163\u0103 de vocea folosit\u0103 la SD \u015fi la”nu”-ul informa\u0163ional. Trebuie s\u0103 fie o voce vesel\u0103 \u015fi bucuroas\u0103. O cantitate mai mare din recompensa alimentar\u0103 va avea un efect mai puternic, \u00eens\u0103 poate cauza sa\u0163ietate. Este esen\u0163ial\u0103 utilizarea unei recompens\u0103ri variate. Aceea\u015fi m\u00e2ncare, juc\u0103rie \u015fi l\u0103uda verbal\u0103 nu pot fi folosite la nesf\u00e2r\u015fit. Recompensa trebuie s\u0103 fie diferen\u0163iat\u0103.<\/p>\n „Nu” informativ<\/strong><\/p>\n Defini\u0163ia \u00eent\u0103ririi<\/strong><\/p>\n Principiul \u00eent\u0103ririi se refer\u0103 la o cre\u015ftere a frecven\u0163ei unui r\u0103spuns c\u00e2nd este urmat imediat de o anumit\u0103 consecin\u0163\u0103.<\/p>\n Recompensa este un eveniment pozitiv care apare imediat dup\u0103 un comportament. Este definit\u0103 de faptul c\u0103 va cre\u015fte frecven\u0163\u0103 comportamentului \u00een cauz\u0103. Dac\u0103 frecven\u0163a comportamentului nu a crescut atunci acel obiect sau eveniment nu reprezint\u0103 un \u00eent\u0103ritor. Recompensa nu este sinonim\u0103 cu premiul. Cel din urm\u0103 este un eveniment pl\u0103cut care poate fi dat sau primit pentru \u00eenf\u0103ptuirea unui lucru, \u00eens\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 frecven\u0163a acelui comportament va cre\u015fte.<\/p>\n \u00cent\u0103rirea pozitiv\u0103<\/strong><\/p>\n Cre\u015fterea frecven\u0163ei unui r\u0103spuns care este urmat de un eveniment favorabil (recompensa pozitiv\u0103). Evenimente care par nepl\u0103cute pentru unii pot ac\u0163iona ca \u00eent\u0103ritori pozitivi pentru al\u0163ii. De exemplu a striga „opreste-te\u201d sau imobilizarea fizic\u0103, pot \u00een unele cazuri s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 comportamentele. Exemple de \u00eent\u0103ritori pozitivi \u00een via\u0163\u0103 de zi cu zi: c\u00e2\u015ftigul la loto, salariul, vocea cuiva auzit\u0103 la receptor c\u00e2nd r\u0103spundem la telefon. Exemple de recompense pozitive pentru copii: juc\u0103rii, dulciuri, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, laude. ?ntarirea negativ\u0103 Cre\u015fterea frecven\u0163ei unui r\u0103spuns prin \u00eendep\u0103rtarea unui eveniment aversiv imediat dup\u0103 acest r\u0103spuns. Situa\u0163ia \u00een care cineva trece printr-un eveniment pe care \u00eel consider\u0103 nepl\u0103cut, iar ca urmare a unui anumit r\u0103spuns acest eveniment este \u00eendep\u0103rtat. Consecin\u0163a: aflat \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie, acea persoan\u0103 ar putea da acel r\u0103spuns din nou. Decelarea acestui eveniment aversiv trebuie s\u0103 determine o cre\u015ftere a frecven\u0163ei comportamentului. Dac\u0103 nu, acesta nu reprezint\u0103 un \u00eent\u0103ritor.<\/p>\n \u00cent\u0103rirea negativ\u0103 <\/strong>nu este sinonimul pedepsei. Exemple de \u00eent\u0103ritori negativi \u00een via\u0163\u0103 de zi cu zi: P\u0103rintele \u00eei repet\u0103 insistent copilului s\u0103 \u00ee\u015fi ordoneze camera (eveniment negativ); copilul \u00ee\u015fi ordoneaz\u0103 camera (comportamentul r\u0103spuns), p\u0103rintele nu mai insist\u0103 (\u00eent\u0103ritor negativ). Copilul \u0163ip\u0103 \u015fi pl\u00e2nge s\u0103 fie luat \u00een bra\u0163e (eveniment negativ); p\u0103rintele \u00eel ridica pe copil (comportamentul r\u0103spuns); copilul se opre\u015fte din pl\u00e2ns (\u00eent\u0103ritor negativ pentru p\u0103rinte). La exemplul 2, p\u0103rintele este un \u00eent\u0103ritor pentru c\u0103 copilul se opre\u015fte din pl\u00e2ns. Data viitoare c\u00e2nd va vrea s\u0103 fie luat \u00een bra\u0163e va \u0163ipa din nou pentru a primit o (recompens\u0103) pozitiv\u0103 \u00een urma pl\u00e2nsului, care a fost \u0163inutul bra\u0163e.<\/p>\n Copilul \u00ee\u015fi dore\u015fte un obiect suspendat la o \u00een\u0103l\u0163ime la care nu poate ajunge (eveniment negativ); la \u00eenceput copilul poate \u0163ip\u0103, comportament pe care nu vrem s\u0103 \u00eel \u00eencuraj\u0103m, a\u015fa c\u0103 va fi ignorat; copilul spune „ajuta-m\u0103!\u201d (comportament r\u0103spuns); p\u0103rintele \u00eel ajut\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 obiectul dorit (recompensa negativ\u0103), astfel cresc\u00e2nd probabilitatea ca, data viitoare, copilul s\u0103 spun\u0103 a\u0080\u009cajuta-m\u0103!\u201d.<\/p>\n Recompensa utilizat\u0103 \u00een majoritatea timpului din cadrul programelor educa\u0163ionale este cea pozitiv\u0103.<\/p>\n Recompensa primar\u0103<\/strong> (\u00eent\u0103ritor necondi\u0163ionat)<\/p>\n Exemple: m\u00e2ncarea \u015fi apa.<\/p>\n Recompensa primar\u0103 nu are \u00eentotdeauna efectul unui \u00eent\u0103ritor. Dac\u0103 cineva tocmai a m\u00e2ncat prea mult m\u00e2ncarea nu \u00eel motiveaz\u0103. Recompensa primar\u0103 este utilizat\u0103 mai ales la \u00eenceputul programelor, \u00eens\u0103 este permanent \u00eenso\u0163it\u0103 de cea secundar\u0103.<\/p>\n Recompensa secundar\u0103<\/strong> (\u00eent\u0103ritor condi\u0163ionat)<\/p>\n Al\u0103tur\u00e2nd un eveniment care ini\u0163ial nu este \u00eent\u0103ritor cu ceva cu propriet\u0103\u0163i de inaritor natural (primar), va c\u00e2\u015ftiga la r\u00e2ndul sau propriet\u0103\u0163i de \u00eent\u0103ritor (asocierea m\u00e2nc\u0103rii cu \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri).<\/p>\n Exemple: lauda verbal\u0103, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rile, g\u00e2dilatul.<\/p>\n Recompensa diferen\u0163iat\u0103<\/strong><\/p>\n Aproxim\u0103rile c\u00e2t mai apropiate de r\u0103spunsurile a\u015fteptate ar trebui recompensate mai puternic. R\u0103spunsurile care nu sunt apropiate de cel \u0163int\u0103 vor fi recompensate mai pu\u0163in. Se stabilesc criteriile pentru un r\u0103spuns corect \u015fi \u00een func\u0163ie de acestea se pune la dispozi\u0163ie recompensa potrivit\u0103.<\/p>\n Promtul<\/strong><\/p>\n Modalitate de \u00eenv\u0103\u0163are a copilului cum s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o sarcin\u0103. Se utilizeaz\u0103 promptul pentru a putea pune la dispozi\u0163ie recompensa \u015fi copilul s\u0103 ating\u0103 un succes.<\/p>\n Promptul fizic<\/strong><\/p>\n Se acord\u0103 \u00eendrumare fizic\u0103 pentru a demonstra cum se face ceva. Adic\u0103 a oferi ajutor m\u00e2n\u0103 peste m\u00e2n\u0103 pentru a face ceva precum b\u0103taia la tobe.<\/p>\n Demonstra\u0163ia – Modelarea<\/strong><\/p>\n Pentru a folosi acest prompt copilul trebuie s\u0103 poat\u0103 imita. \u00cen prima situa\u0163ie terapeutul demonstreaz\u0103 sarcin\u0103, \u00een timp ce \u00een a doua situa\u0163ie se folose\u015fte ca model demonstrarea sarcinii de c\u0103tre o persoan\u0103 al\u0103turi de copil.<\/p>\n Experien\u0163\u0103 recent\u0103<\/strong><\/p>\n Se gr\u0103be\u015fte ritmul promptului \u015fi se ob\u0163ine un r\u0103spuns corect, dup\u0103 care urmeaz\u0103 imediat un alt SD. Se presupune ca experien\u0163a r\u0103spunsului corect \u015fi recompensarea acestuia sunt destul de recente \u00eenc\u00e2t determin\u0103 producerea lui din nou.<\/p>\n Promptul pozi\u0163ional<\/strong><\/p>\n Obiectul \u0163int\u0103 este pozi\u0163ionat mai aproape de copil.<\/p>\n Trimitere la achizi\u0163iile anterioare<\/strong><\/p>\n Se folose\u015fte ceva ce copilul cunoa\u015fte deja pentru a-l ajuta s\u0103 ob\u0163in\u0103 r\u0103spunsul corect. Exemplu: „Arata ro\u015fu!\u201d- copilul atinge culoarea ro\u015fie \u015fi este recompensat, apoi imediat este \u00eentrebat „Ce este?\u201d indic\u00e2nd culoarea \u0163int\u0103 ” Rosu\u201d (copilul este recompensat).<\/p>\n Instruc\u0163iune verbal\u0103<\/strong><\/p>\n Se d\u0103 copilului o instruc\u0163iune pentru a-l ajuta. Exemplu: „Trebuie s\u0103 \u00eel pui pe cel verde deasupra\u201d. Accentuarea cuv\u00e2ntului cheie Punerea accentului pe cuv\u00e2ntul important din SD \u00eei poate indica ce parte trebuie ascultat\u0103, de exemplu, „Arata cana mare!\u201d. Diverse alte prompturi Indicarea din privire sau prin alte gesturi \u015fi orice alte indicii pentru r\u0103spunsurile copilului<\/p>\n C\u00e2nd se folose\u015fte promtul<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd o sarcin\u0103 este nou\u0103 pentru copil r\u0103spunsul este \u00eenso\u0163it de prompt de mai multe ori la r\u00e2nd (mass prompt). \u00cen general promptul trebuie acordat c\u00e2t mai aproape de SD sau chiar \u00een acela\u015fi timp. C\u00e2nd un r\u0103spuns a fost \u00eenso\u0163it de prompt de mai multe ori \u015fi copilul realizeaz\u0103 ce trebuie s\u0103 fac\u0103 promptul scade. C\u00e2nd se scade promptul r\u0103spunsul este \u00eenso\u0163it de acesta doar p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate, copilul fiind capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 singur o parte, sau se folose\u015fte un prompt mai pu\u0163in intruziv. Dac\u0103 sarcina a fost masterata promptul este acordat doar dup\u0103 dou\u0103 r\u0103spunsuri incorecte (no-no-prompt). Copilul nu trebuie s\u0103 dea niciodat\u0103 mai mult de dou\u0103 r\u0103spunsuri incorecte f\u0103r\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 prompt. Dup\u0103 no-no-prompt se sus\u0163ine un test-trial f\u0103r\u0103 a acorda prompt, pentru a afla dac\u0103 copilul poate s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 din nou sarcina singur.<\/p>\n Reguli pentru acordarea promtului<\/strong><\/p>\n Se stabile\u015fte care va fi promptul ini\u0163ial pentru o sarcin\u0103 nou\u0103, apoi cum acesta va sc\u0103dea gradual. Exemlpu: la \u00eenv\u0103\u0163area unui copil cum s\u0103 bat\u0103 din palme promptul ini\u0163ial poate fi 100% fizic, apoi, c\u00e2nd copilul \u00eencepe s\u0103 o parte din sarcin\u0103 singur promptul devine doar un impuls declan\u015fator peste m\u00e2inile lui, apoi cel mai mic prompt ar putea fi atingerea u\u015foar\u0103 a m\u00e2inilor \u015fi ulterior renun\u0163area la prompt. Se scade promptul c\u00e2t mai repede.<\/p>\n Se evit\u0103 dependen\u0163a de prompt \u015fi se \u00eencurajeaz\u0103 \u00eendeplinirea independen\u0163a a sarcinilor.<\/p>\n Exemplu: un copil cunoa\u015fte comanda „ridica-te\u201d. Este dat SD-ul iar copilul face cu m\u00e2na, „nu\u201d; se repet\u0103 SD-ul, copilul \u00ee\u015fi atinge nasul, „nu\u201d; se repet\u0103 SD-ul \u015fi se acorda promptul \u00een acela\u015fi timp,”bine\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd se acord\u0103 prompt pentru o sarcin\u0103 masterata copilul nu va primi un \u00eent\u0103ritor puternic. -Se testeaz\u0103 sarcina la care a fost nevoie de prompt mai t\u00e2rziu \u00een aceea\u015fi sesiune.<\/p>\n Dac\u0103 copilul a gre\u015fit o sarcin\u0103 masterata \u015fi a trebuit ajutat \u015fi testat imediat dup\u0103, ar trebui de asemanea testat \u015fi mai t\u00e2rziu \u00een aceea\u015fi sesiune.<\/p>\n -Se evit\u0103 promptul involuntar. Exemplu: dai SD-ul „arata masina\u201d privind ma\u015fina.<\/p>\n Principii de baz\u0103 ale analizei comportamentale aplicate<\/strong><\/p>\n ABA \u00eenva\u0163\u0103 sarcini complexe prin impatirea lor \u00een fragmente mici care pot fi \u00eenv\u0103\u0163ate mai u\u015for, fiecare dintre ele baz\u00e2ndu-se pe cea din urm\u0103. Comportamentele \u015fi r\u0103spunsurile corecte sunt recompensate (cu „intaritori\u201d), \u00een timp ce r\u0103spunsurile neadecvate sunt corectate, ignorate sau redirec\u0163ionate. Se \u00eenregistreaz\u0103 date la fiecare sesiune de \u00eenv\u0103\u0163are conform c\u0103rora se aduc modific\u0103ri programului educa\u0163ional. P\u0103rin\u0163ii \u015fi al\u0163i membrii ai familiei trebuie s\u0103 participe activ la procesul de \u00eenv\u0103\u0163are. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 participare progresele f\u0103cute \u00een mediul profesional rareori conduc spre \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea func\u0163ion\u0103rii \u00een mediul familial \u015fi \u00een comunitate.<\/p>\n \u00cen primele 6 p\u00e2n\u0103 la 12 luni de terapie instruc\u0163ia trebuie s\u0103 fie individual\u0103 pentru c\u0103 persoanele cu autism \u00eenv\u0103\u0163a mult mai u\u015for \u00een situa\u0163ii unu-la-unu<\/p>\n Scopuri<\/strong><\/p>\n ABA se concentreaz\u0103 asupra dezvolt\u0103rii multor domenii de aptitudini, inclusiv aten\u0163ia, imita\u0163ia, limbajul, socializarea, autonomia, domeniul academic (comportamente deficitare).<\/p>\n Aten\u0163ia<\/strong>. Copilul va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 stea pe scaun, se vor reduce istericalele, va face contact vizual \u015fi va asculta ce i se spune.<\/p>\n Aptitudinile imitative sunt fizice \u015fi verbale. Acestea se vor dezvolta, devenind imita\u0163ii complexe de ac\u0163iuni, jocuri \u015fi limbaj.<\/p>\n Limbajul<\/strong><\/p>\n Are dou\u0103 aspecte: receptiv \u015fi expresiv. Copilul va \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 obiectele au nume (receptiv), iar c\u00e2nd va \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 le va numi (expresiv).<\/p>\n Aptitudinile sociale<\/strong> includ de la jocul adecvat cu juc\u0103rii \u015fi schimbul \u00eentre acestea (nu concentrarea pe una singur\u0103), p\u00e2n\u0103 la ini\u0163ierea interac\u0163iunilor sociale, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea experien\u0163elor \u015fi juc\u0103riilor \u015fi \u00eentre\u0163inerea unor rela\u0163ii de prietenie.<\/p>\n Autonomia<\/strong> presupune \u00eembr\u0103carea \u015fi dezbr\u0103carea, obiceiurile de toalet\u0103, siguran\u0163\u0103 (evitarea pericolelor), g\u0103titul \u015fi \u00eentre\u0163inerea casei. ABA abordeaz\u0103 fiecare sarcin\u0103 prin etape mici, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul poate avea grij\u0103 de nevoile personale \u00een mod independent.<\/p>\n Aptitudinile academice<\/strong> demareaz\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163area formelor, culorilor, literelor \u015fi numerelor, avans\u00e2nd apoi la citit, scris, silabisit \u015fi matematic\u0103. Dr. O. Iv\u0103r Lovaas, cel care a f\u0103cut primele cercet\u0103ri pe baza metodei ABA, subliniaz\u0103 dou\u0103 scopuri fundamentale ale acesteia:Determinarea copilului s\u0103 vrea s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi convingerea copilului c\u0103 poate s\u0103 \u00eenve\u0163e.<\/p>\n Comportamentele dezaptative<\/strong><\/p>\n Copilul ob\u0163ine stimuli sociali sau materiali pozitivi (\u00eent\u0103ritor pozitiv)<\/strong><\/p>\n Este sus\u0163inut pozitiv (prin comportamentul problem\u0103) de alte persoane care se apropie de el, \u00eei vorbesc, \u00eel ating, \u00eel blocheaz\u0103, \u00eel consoleaz\u0103, \u00eel ceart\u0103 (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp).<\/p>\n Exemple:<\/p>\n Copilul \u00eencepe s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 sau s\u0103 \u0163ipe atunci c\u00e2nd vrea aten\u0163ie \u015fi mama vine \u015fi \u00eel ia \u00een bra\u0163e; va \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 atunci c\u00e2nd vrea s\u0103 fie luat \u00een bra\u0163e trebuie s\u0103 \u0163ipe sau s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Copilul vrea ciocolat\u0103 iar mama \u00eei spune c\u0103 nu mai prime\u015fte pentru c\u0103 deja a m\u00e2ncat una iar el \u00eencepe s\u0103 \u0163ipe, \u00een cele din urm\u0103 mama cedeaz\u0103 , \u00eei mai da \u00eenc\u0103 una; va \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 poate s\u0103-i manipuleze pe cei din jur pentru a ob\u0163ine ce vrea. Prin acest tip de comportament copilul aten\u0163ia ceva ce – dore\u015fte. astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disp\u0103rea prin extinc\u0163ie pentru nu a existat nimic care le \u00eent\u0103reasc\u0103.<\/p>\n Copilul reu\u015fe\u015fte s\u0103 evite o situa\u0163ie perceput\u0103 ca aversiv\u0103 (\u00eent\u0103ritor negativ)<\/strong><\/p>\n Comportamentul problem\u0103 este \u00eencurajat negativ \u00een m\u0103sura \u00een care o situa\u0163ie nepl\u0103cut\u0103 \u00eenceteaz\u0103 sau se reduce. Copilul poate tr\u0103i sentimente de nelini\u015fte, fric\u0103, plictiseal\u0103, frustrare, oboseal\u0103, sentiment de incapacitate; adopt\u00e2nd comportamentul problem\u0103, astfel de tr\u0103iri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercit\u0103 o presiune asupra subiectului \u00ee\u015fi schimb\u0103 orientarea \u015fi reduce fluxul sau de stimul\u0103ri care produc discomfort copilului. S\u0103 ne g\u00e2ndim de exemplu la un copil care se afl\u0103 la gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi este solicitat de educatoare s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mod repetat la fel ca \u015fi ceilal\u0163i copii – copilul adopt\u0103 comportamentul de a se mu\u015fca de m\u00e2ini; ca \u015fi consecin\u0163\u0103, educatoarea nu \u00eel mai solicit\u0103 pentru a evita comportamentul nepl\u0103cut. Prin reac\u0163ia educatoarei comportamentul problem\u0103 va fi \u00eent\u0103rit iar copilul va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103-l foloseasc\u0103 pentru a evita situa\u0163iile \u00een care este solicitat s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n \u00cen aceste dou\u0103 func\u0163ii ale comportamentului problem\u0103, efectul produs este extern, este ceva ce se produce \u00een mediu \u015fi \u00een rela\u0163iile cu ceilal\u0163i.<\/p>\n Efectul ob\u0163inut este de natur\u0103 intern\u0103, efect stimulatoriu senzorial.<\/strong><\/p>\n Copilul emite comportamente care \u00eei produc \u00een mod automat senza\u0163ii pl\u0103cute de tip kinestezic (leg\u0103nat, \u00eenv\u00e2rtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (fo\u015fnitul unei h\u00e2rtii), gustativ (bagatul obiectelor \u00een gur\u0103).<\/p>\n Este mai u\u015for de intervenit asupra primelor dou\u0103 pentru c\u0103 acestea sunt \u00eent\u0103rite de consecin\u0163ele externe pe care le prime\u015fte copilul; dac\u0103 \u00eei oferim alt\u0103 consecin\u0163\u0103, comportamentul va disp\u0103rea prin extinc\u0163ie \u015fi este mult mai u\u015for s\u0103-l \u00eenlocuim cu un comportament adaptativ; \u00een schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem\u0103 pentru c\u0103 este \u00eent\u0103rit prin \u00eens\u0103\u015fi pl\u0103cerea senzorial\u0103 pe care o produce.<\/p>\n A fost demonstrat c\u0103 dac\u0103 subiectul se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o situa\u0163ie de inactivitate, f\u0103r\u0103 implicare direct\u0103, cu frecven\u0163e sc\u0103zute de input senzorial, cre\u015fte mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problem\u0103 autostimulante, care \u00een acest caz ar avea o func\u0163ie homeostatic\u0103, \u015fi anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea \u00een sistemul nervos central. Dar comportamentul-problem\u0103 poate servi \u015fi la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu, s\u0103 ne g\u00e2ndim la un copil autist aflat \u00een grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare \u015fi \u0163ip\u0103, pe un fond muzical.<\/p>\n Copiii cu autism reac\u0163ioneaz\u0103 uneori nea\u015fteptat la corec\u0163ia comportamental\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul trebuie se ac\u0163ioneze corect comportamentului , atunci c\u00e2nd intervenim trebuie avem minte urm\u0103toarele lucruri:<\/p>\n Ce vrem s\u0103 vedem \u00een locul acelui comportament<\/strong><\/p>\n Nu trebuie s\u0103 ne focaliz\u0103m exclusiv asupra descre\u015fterii unui comportament; trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een acela\u015fi timp ce comportament dezirabil \u00eei poate lua locul \u015fi s\u0103-l \u00eenv\u0103\u0163am pe copil noul comportament. De exemplu, dac\u0103 copilul love\u015fte pentru a ob\u0163ine aten\u0163ia, este important s\u0103 elimin\u0103m lovitul \u015fi s\u0103-l \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe copil moduri adecvate de a atrage aten\u0163ia. \u00cen loc s\u0103 loveasc\u0103 poate s\u0103 spun\u0103 „uita-te, te rog\u201d, „ajuta-ma\u201d sau s\u0103 bat\u0103 u\u015for pe um\u0103r. Dac\u0103 nu-l \u00eenv\u0103\u0163am cum s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 acel comportament cu unul adecvat copilul poate s\u0103 opreasc\u0103 acel comportament problem\u0103 \u015fi s\u0103 dezvolte un nou comportament problem\u0103, care s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 acea\u015fi func\u0163ie ca \u015fi cel ini\u0163ial. S\u0103 lu\u0103m pu\u0163in exemplul de mai sus – dac\u0103 \u00eel oprim din lovit atunci c\u00e2nd vrea aten\u0163ie dar nu \u00eel \u00eenv\u0103\u0163am un mod alternativ de a atrage aten\u0163ia, copilul poate s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 \u0163ipe pentru a atrage aten\u0163ia \u015fi vom avea un nou comportament problem\u0103.<\/p>\n Trebuie s\u0103 alegem metod\u0103 potrivit\u0103 de interven\u0163ie pentru fiecare comportament<\/strong><\/p>\n Metod\u0103 care poate duce la extinc\u0163ia unui comportament \u00een cazul unui copil, \u00een cazul altuia poate s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 comportamentul problem\u0103. Cea mai frecven\u0163\u0103 gre\u015feal\u0103 f\u0103cut\u0103 de p\u0103rin\u0163i \u015fi terapeu\u0163i este c\u0103 uneori recompenseaz\u0103 neinten\u0163ionat un comportament problem\u0103 crez\u00e2nd c\u0103 de fapt au pedepsit copilul. De exmplu: „un copil \u00eencepe s\u0103 arunce cu juc\u0103riile pe jos\u201d, mam\u0103 vine \u015fi-l ceart\u0103, apoi se apuc\u0103 \u015fi str\u00e2nge lucrurile de pe jos. Unele comportamente c\u0103 cel de mai sus pot da satisfac\u0163ie copilului, comportamentul poate fi \u00eent\u0103rit de reac\u0163ia mamei (a ob\u0163inut aten\u0163ie, mama s-a sup\u0103rat dar tot ea a str\u00e2ns lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s\u0103 ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi \u00eent\u0103rit negativ de simpla expresie a fe\u0163ei pe care o ob\u0163ine de la ceilal\u0163i c\u00e2nd se poart\u0103 neadecvat. Modul corect de a ac\u0163iona este s\u0103 a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 comportamentul \u00eenceteaz\u0103 apoi \u00eei spunem cu calm s\u0103 str\u00e2ng\u0103 lucrurile de pe jos ,iar dac\u0103 nu vrea, s\u0103-l promptam fizic s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n Sau: \u201cin timpul lec\u0163iilor copilul l-a lovit pe terapeut\u201d, consecin\u0163a a fost \u201ctime-out\u201d pentru 3 minute (se pune un timer iar copilul este a\u015fezat \u00eentr-un \u201cloc de pedeapsa\u201d timp \u00een care nimeni nu se uit\u0103 nu vorbe\u015fte cu el\u201d). Acest de poate fi comportamentul apare timpul unei activit\u0103\u0163i pentru copil, dar este timp ce copilul la lec\u0163ii, pentru el deveni un \u00eent\u0103ritor negativ pentru ,folosindu-se de comportamentul pentru c\u00e2teva minute de la lec\u0163ii.<\/p>\n Ignorarea<\/strong><\/p>\n Dac\u0103 nu este periculos pentru el \u00eensu\u015fi sau pentru cei din jur, este bine s\u0103 ne prefacem c\u0103 acel comportament nu exist\u0103. Copilul cu autism dezvolt\u0103 de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage aten\u0163ia. ?n loc s\u0103-i oferim aten\u0163ie \u015fi s\u0103-i \u00eent\u0103rim comportamentul problem\u0103, ignor\u0103m pur \u015fi simplu comportamentul \u015fi a\u015ftept\u0103m s\u0103 apar\u0103 un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea aten\u0163ie, dar \u00een momentul \u00een care apare un comportament bun, trebuie s\u0103 fim entuzia\u015fti \u015fi s\u0103 -l l\u0103ud\u0103m pentru lucrul bun pe care-l face. \u00cen felul acesta copilul \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 prime\u015fte aten\u0163ie doar pentru comportamentele adecvate.<\/p>\n Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la propriul comportament; copiii \u00eenva\u0163\u0103 prin imita\u0163ie<\/strong><\/p>\n Este foarte important modul \u00een care ne comport\u0103m cu copiii no\u015ftri, cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 avem un copil cu autism, c\u0103ruia \u00eei este \u015fi a\u015fa foarte greu s\u0103 discrimineze ce comportamente sunt acceptate \u015fi care nu. S\u0103 ne imagin\u0103m un p\u0103rinte care \u00ee\u015fi love\u015fte copilul spun\u00e2nd „nu este frumos s\u0103 love\u015fti!\u201d sau unul care \u0163ip\u0103 „nu mai tipaaa!”. Este de ne\u00een\u0163eles pentru un copil „de ce nu am voie s\u0103 tip dac\u0103 mama \u0163ip\u0103 la mine?!” sau „de ce eu nu am voie s\u0103 lovesc dar tata m\u0103 love\u015fte?!\u201d. Atunci c\u00e2nd sunt frustra\u0163i sau sup\u0103ra\u0163i ei vor ac\u0163iona \u015fi se vor comporta la fel cum au v\u0103zut ca se poart\u0103 ceilal\u0163i membri ai familiei.<\/p>\n ABA se adreseaz\u0103 tuturor comportamentelor neadecvate, precum agresivitatea, istericalele, autostimularea (fluturarea m\u00e2inilor, leg\u0103narea, \u00eenv\u00e2rtitul obiectelor) – comportamente \u00een exces. Aceste comportamente sunt analizate, iar dup\u0103 determinarea catalizatorilor se implementeaz\u0103 un plan menit s\u0103 le opreasc\u0103. Uneori copilul este redirec\u0163ionat c\u0103tre o alt\u0103 ac\u0163iune, oferindu-i-se o alternativ\u0103 la cea nedorit\u0103, alteori comportamentul problematic este efectiv ignorat.<\/p>\n Generalizarea<\/strong><\/p>\n Generalizarea este partea cea mai dificil\u0103 \u00een cadrul programelor de \u00eenv\u0103\u0163are la copii cu autism. Dificultatea generaliz\u0103rii este dat\u0103 de lipsa asocierilor \u015fi a motiva\u0163iei,a interesului. Pentru a se realiza generalizarea este necesar\u0103 integritatea de percep\u0163ie \u015fi de aten\u0163ie. Dosarul de generalizare trebuie s\u0103 cuprind\u0103:elementele generaliz\u0103rii,modul \u00een care sunt introduse \u015fi modul cum sunt combinate \u015fi predate. Pentru a \u00eencepe generalizarea itemilor nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 se mastereze to\u0163i itemii dintr-un program ci este necesar s\u0103 avem cel pu\u0163in 8 – 10 itemi masterati \u00een c\u00e2teva programe de \u00eenceput. C\u00e2nd copilul generalizeaz\u0103 el transfer\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite \u00een cadrul lec\u0163iilor, \u00een alte condi\u0163ii diferite. \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 la cerin\u0163e medii diferite, cu persoane diferite, cu stimuli diferi\u0163i etc.<\/p>\n C\u00e2nd p\u0103rintele verific\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele pe care copilul le-a dob\u00e2ndit de lec\u0163ii, alte condi\u0163ii, cu alte cuvinte dec\u00e2t cele specifice terapiei el face de fapt o generalizare complex\u0103, mixt\u0103<\/strong><\/p>\n Prima generalizare care se \u00eencearc\u0103 de obicei este cea a stimulilor: copilul \u00eenva\u0163\u0103 \u00een receptiv obiecte care se schimb\u0103 (o can\u0103 este o can\u0103 indiferent dac\u0103 este mai mare sau mai mic\u0103, transparent\u0103 sau din por\u0163elan, ro\u015fie sau albastr\u0103, cu flori sau cu \u00eenscrisuri pe ea). Schimb\u00e2nd obiectele predate se ajut\u0103 copilul s\u0103 generalizeze – aceast\u0103 numindu-se generalizarea stimulilor.<\/strong><\/p>\n Generalizarea loca\u0163iei<\/strong> se face pentru a ajuta copilul s\u0103 r\u0103spund\u0103 indiferent de locul unde s-ar afla. Ini\u0163ial se schimb\u0103 loca\u0163ia ie\u015find din camer\u0103 de lucru \u015fi exers\u00e2nd itemii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i. Apoi se poate face \u00een afara casei: pe strad\u0103, \u00een parc, acas\u0103 la bunici\/prieteni, la gr\u0103dini\u0163\u0103 etc.<\/p>\n Generalizarea cu distractori<\/strong> – atunci c\u00e2nd copilul r\u0103spunde \u00een prezen\u0163a unor distractori care pot fi: o ma\u015fin\u0103 de sp\u0103lat care merge, un aspirator, o alt\u0103 persoan\u0103 \u00een camer\u0103, o alt\u0103 persoan\u0103 vorbind la telefon, 2 persoane care vorbesc, muzic\u0103, Tv, mai multe persoane \u00een contextul unei petreceri. Acest tip de generalizare se poate face, \u00een timp, mixt \u00eempreun\u0103 cu generalizarea locatiei. De fapt toate tipurile de generalizare se pot mixa duc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la o generalizare \u00een care s\u0103 se schimbe total toate condi\u0163iile unei lec\u0163ii.<\/p>\n Generalizarea SD-ului<\/strong> – atunci c\u00e2nd schimb\u00e2nd comanda trebuie s\u0103 primim acela\u015fi r\u0103spuns. De ex: la antrebarea „Cum te cheam\u0103?\u201d,\u201d Care este numele t\u0103u?\u201d, „Cum te nume\u015fti?\u201d copilul trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 dea acela\u015fi r\u0103spuns pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru. La fel pentru „Arata x!\u201d, Unde este x?\u201d,”Pune m\u00e2na pe x!\u201d, „Care este x?\u201d copilul va da acela\u015fi r\u0103spuns.<\/p>\n Generalizarea terapeutului <\/strong>(a persoanei care interac\u0163ioneaz\u0103 cu copilul) – unde primii care \u00eencep acest fel de generalizare sunt p\u0103rin\u0163ii. Copilul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015fi persoanelor cu care nu lucreaz\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit la itemii cunoscu\u0163i (p\u0103rin\u0163ilor, fra\u0163ilor, rudelor, altor copii, doamnei educatoare, vecinilor, v\u00e2nz\u0103torilor etc).<\/p>\n C\u00e2nd generaliz\u0103m distan\u0163a<\/strong> trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi distan\u0163a dintre copil \u015fi interlocutor, dar \u015fi distan\u0163a dintre copil \u015fi stimuluii la care se refer\u0103 cererea. Se va m\u0103ri distan\u0163a dintre scaune la lec\u0163ii, distan\u0163a dintre copil \u015fi terapeut care va sta l\u00e2ng\u0103 sau \u00een spatele copilului, apoi terapeutul se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 prin la iese din cerin\u0163ele dintr-o . Pe de , copilul poate fi terapeut dar departe de stimulii ceru\u0163i la care trebui mearg\u0103 dea un r\u0103spuns corect.<\/p>\n Generalizarea tiparului<\/strong> – a modului \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 lec\u0163ia. Dac\u0103 lec\u0163ia s-a f\u0103cut la mas\u0103 st\u00e2nd jos, acum se va putea face st\u00e2nd \u00een picioare sau pe podea \u00eenlocuind \u015fi masa. Dac\u0103 lec\u0163ia s-a f\u0103cut cu cel mult 3 obiecte aliniate pe mas\u0103, acum se pot a\u015feza mai multe obiecte nealiniate. Dac\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at stimulii 2D pe imagini se poate trece la pliante, reviste \u015fi c\u0103r\u0163i etc<\/p>\n Generalizarea recompensei<\/strong> – se refer\u0103 la faptul c\u0103 recompensa se reduce astfel \u00eenc\u00e2t copilul s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mediul natural f\u0103r\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 recompensa primar\u0103, \u015fi recompensa social\u0103 se reduce \u015fi ca „volum\u201d \u015fi ca frecven\u0163\u0103.<\/p>\n Generalizarea r\u0103spunsului <\/strong>– pentru a provoca copilul s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 dea r\u0103spunsuri noi, logice la itemi pe care i-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een lec\u0163ii. De exemplu: dac\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 m\u00e2inile sunt pentru scris – el poate da \u015fi un astfel de r\u0103spuns: m\u00e2inile sunt pentru modelat\/pictat\/m\u00e2ncat, etc.<\/p>\n Generalizarea pe teme<\/strong> – c\u00e2nd se stabile\u015fte o tem\u0103 \u015fi copilul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la cerin\u0163e din toate programele care con\u0163in informa\u0163ii despre acel domeniu. Este cel mai complex tip de generalizare \u015fi poate con\u0163ine elemente din toate celelalte tipuri de generalizare.<\/p>\n Pentru ca generalizarea s\u0103 se produc\u0103 cu adev\u0103rat este necesar ca toate programele individuale \u00eenv\u0103\u0163ate s\u0103 fie repetate zilnic. Dup\u0103 generalizarea programelor individuale,se trece la generalizarea tuturor programelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C\u00e2nd oamenii sunt recompensa\u0163i pentru un anumit comportament, este mai probabil c\u0103 ace\u015ftia s\u0103-l repete sau s\u0103-l continue. Demersurile \u00een fixarea comportamentelor sunt bazate pe acest principiu. Dac\u0103 copiii cu autism sunt recompensa\u0163i de fiecare data c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 sau fac o nou\u0103 sarcin\u0103, este mai probabil ca ei s\u0103 o fac\u0103 mai des. Cu destul\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":25,"menu_order":3,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-36","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/36","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/36\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2043,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/36\/revisions\/2043"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/25"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/autismancaar.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n